-->De căte ori nu ţi-a lipsit o îmbrăţişare ? De câte ori nu te-ai simţit cel mai singur om de pe planetă ? De câte ori oare , nu ţi-ai dorit sa fi îmbrăţişat de un prieten , de o prietenă , de iubită , de iubit , de mamă ,de tată , de oricine ? De câte ori nu ţi-ai dorit o îmbrăţişare gratis , fără sa fie condiţionată de ceva anume , sa fie o îmbraţişare sinceră ? De câte ori ... ? Şi întrebările ar putea continua..
O îmbrăţişare sinceră nu costă nimic , dar totuşi este atât de “scumpă” , o îmbrăţişare sinceră nu ţine decât 5-6 secunde dar te face sa te simţi îmbrăţişat de zeci de ore .
Uneori ai da orice.. sa fi îmbrăţişat(ă) de un el, o ea , atunci cand acea îmbrăţişare este sinceră , gratuită . Este mai presus de orice , de bani , este mai importantă decât o vedem noi de obicei , devine imposibil de înlocuit atunci când ea lipseşte , de aceea imbrăţişează persoana iubita caci persoanei respective i-ar putea lipsi îmbrăţişarea ta...
reprezinta ceea ce simt azi... IMI LIPSESTE PARFUMUL TAU, IMBRATISAREA TA, PRIVIREA TA...
De un timp mă obsedează un gând, pare absurd, dar nu este. În acest gând se pare că, pe tine, te cunosc şi te iubesc de mult, de multă vreme. Îmi e imposibil să pot spune de când. Nu pot stabili o dată sau o perioadă de timp. De luni, de ani? Hm! Poate că dinainte de a ne naşte. Din viaţa asta, sau din vesnicie, nu îmi dau seama. Cert este că în aceste zile (ani) de cand te cunosc am văzut în tine lumina care întotdeauna am avut-o în faţa ochilor, lumina cunoscută şi călăuzitoare a Duhului Sfant. Totul: "vocea ta, cuvintele, chipul, ochii, fiecare gest şi gândurile tale" le simt aproape, foarte aproape, intim legate de mine, de inima mea, de sufletul meu si prin toate imi vorbeste Dumnezeu despre dragostea Lui jertfitoare si ma vindeca de multe rani ale trecutului.
Nu mă pot despărţi de acest gând, nu te pot despărţi pe tine de el. La fiecare întâlnire, gândul mă cuprinde obsedant şi învăluitor. Îmi dă un sentiment de siguranţă de împlinire, îmi dă aripi, îmi dă certitudine în puterea de netăgăduit a iubirii, în veşnicia ei. Exista predestinare? Daca da eu ti-am fost predestinata tie. Destinul meu este construit in jurul tau pt ca tu esti cel care mi-a atins sufletul si mi-a vindecat emotiile, tu esti cel care m-a condus spre eliberarea si restaurarea de care avea nevoie insasi duhul meu. Pe tine te-a ales Dumnezeu sa faci parte din viata mea.
IMBRATISARE
RăspundețiȘtergerede Nichita Stanescu
Când ne-am zarit, aerul dintre noi
si-a aruncat dintr-o data
imaginea copacilor, indiferenti si goi,
pe care-o lasa sa-l strabata.
Oh, ne-am zvârlit, strigându-ne pe nume,
unul spre celalalt, si-atât de iute,
ca timpul se turti-ntre piepturile noastre,
si ora, lovita, se sparse-n minute.
As fi vrut sa te pastrez în brate
asa cum tin trupul copilariei, întrecut,
cu mortile-i nerepetate.
Si sa te-mbratisez cu coastele-as fi vrut.
Ma regasesc in acest articol.Te invit pe blogul meu REFUGIU IN POEME.